În fața șevaletului, florile nu au reprezentat niciodată pentru mine simple obiecte de decor sau exerciții picturale, ci au devenit, de-a lungul anilor de creație, adevărate confesiuni cromatice și punți către o realitate spiritualizată. Când privesc un vas cu flori, nu văd doar petale și tulpini, ci o explozie de energie vitală care cere să fie fixată pe pânză într-o formă care să depășească efemerul. Compozițiile mele florale sunt, în esență, autoportrete de stare, unde dialogul dintre lumină și umbră dictează ritmul fiecărei tușe. Am căutat mereu să surprind acea vibrație lăuntrică a naturii, transformând motivul floral dintr-un subiect clasic, de factură post-impresionistă, cu accente decorative sau în stilul propriu, transformând contextul compozițional într-o experiență vizuală profund subiectivă. În liniștea atelierului meu, am înțeles că un buchet de flori de anemone sau o vază cu iriși din curtea mea pot conține întreaga geometrie a universului, dacă știi să privești dincolo de aparențe. Tehnica mea de pensulație și adesea bazată pe utilizarea cuțitului de paletă și pe suprapuneri generoase de pastă, urmărește să ofere florilor o prezență tactilă, aproape sculpturală. Nu m-a interesat niciodată copierea fotografică a realității, ci am aspirat către o sinteză a formei, unde culoarea devine personajul principal. Roșul aprins, galbenul solar sau albastrul profund cu diverse tonalități, nu sunt doar pigmenți, ci sunt purtători de emoție, instrumente prin care încerc să redau acea bucurie pură a existenței pe care o simt în fața generozității florilor ca motiv de reprezentare. Vasele în care sunt așezate florile sunt elemente de susținere, devine în viziunea mea un centru de greutate, un punct de echilibru între fragilitatea motivului și rigoarea compozițională prin modul de așezare în context. Adesea, fundalurile mele sunt tratate cu o anumită austeritate sau cu o vibrație uneori simbolizând liniștea, alteori agitația, tocmai pentru a lăsa florile să domine spațiul plastic prin cromatica lor vie. Pictura mea este un efort continuu de a opri timpul, de a păstra prospețimea unei clipe de primăvară, vară sau toamnă într-o formă care să nu se ofilească niciodată sub observarea privitorului. Consider că florile sunt cele mai sincere mesagere ale frumosului, iar prin compozițiile mele am încercat să construiesc un alfabet vizual în care lumina să fie principalul verb. Fiecare lucrare este o lecție de umilință în fața perfecțiunii naturale și, în același timp, un act de revoltă împotriva uitării. Această preocupare constantă pentru universul cromatic vegetal nu este o fugă de realitate, ci o aprofundare a acesteia, o căutare a armoniei într-o lume din ce în ce mai fragmentată. Prin aceste vase cu flori, eu nu ofer doar o imagine, ci ofer o parte din liniștea mea interioară, din romantismul meu, un fragment din lumina care scaldă culmile meleagurilor unde m-am născut și am copilărit și pe care am încercat să o transpun, cu onestitate, pe fiecare centimetru de pânză sau carton, în ulei, acrilice, pastel și acuarelă pe hârtie. Arta mea rămâne astfel o invitație la contemplare, un exercițiu de admirație pentru tot ceea ce este viu, fragil și totodată etern în simplitatea unei flori așezate într-un vas. Mulțumesc pentru lectură! Te invit să vizionezi!
