Sunt cu adevărat un căutător de tradiții înrădăcinate în matca spirituală a județului Neamț, un spațiu unde arhaicul și contemporanul se întrepătrund într-un dans vizual continuu și fascinant. Creația mea, centrată pe universul complex al măștilor și al compozițiilor cu urători, nu este o simplă documentare etnografică sau o reproducere a folclorului, ci o încercare sinceră de a recupera dimensiunea sacră și, uneori, grotescă a ritualului popular de iarnă. În viziunea mea artistică, masca nu reprezintă doar un obiect de recuzită tradițională, ci o entitate vie, o poartă între lumi care permite celui care o poartă să părăsească planul efemer al cotidianului pentru a intra în timpul mitic al strămoșilor. Atunci când aștern pe pânză chipurile acestor urători, nu caut doar să redau detaliul vestimentar, ci să surprind vibrația lăuntrică a alaiurilor, acea energie brută, ancestrală, care transformă ulițele înghețate ale satului într-o scenă a regenerării cosmice. Compozițiile mele sunt structurate pe un dialog cromatic intens și adesea tensionat, unde contrastul dintre lumină și umbră subliniază dualitatea intrinsecă a ființei umane, prinsă între ludic și tragic. Măștile pe care le pictez poartă amprenta timpului și a experienței mele subiective; ele nu sunt simple replici ale celor lucrate din blană, piele sau lemn, ci devin autoportrete spirituale ale unei comunități care refuză să își piardă rădăcinile într-o lume tot mai globalizată. În procesul creativ, folosesc o pastă densă, o tehnică gestuală prin care încerc să redau tactil textura aspră a cojoacelor, sunetul înfundat al tălăngilor și ritmul sacadat al pașilor în zăpadă. Pentru mine, urătorii sunt mesagerii unei lumi în care magicul era la ordinea zilei, iar prin pictură, încerc să traduc acest limbaj arhaic într-un cod estetic modern, care să rezoneze cu sensibilitatea omului actual. Un aspect esențial ce este necesar să îl evidențiez asupra propriului demers, pornește de la nevoia constantă de a nu cădea în capcana unui decorativism facil sau a unei arte comerciale lipsite de substanță. Refuz să transform tradiția într-un suvenir steril; de aceea, figurile mele sunt adesea contorsionate, dominate de o expresivitate care poate părea provocatoare sau chiar neliniștitoare pentru unii privitori. Această neliniște este, de fapt, ecoul unei interogații profunde despre ceea ce rămâne din identitatea noastră atunci când ne dăm jos masca socială cotidiană. Compozițiile mele de mari dimensiuni, cu grupuri compacte de urători, sunt gândite pentru a evidenția dinamismul ce este sugerat prin suprapuneri de planuri și prin accente cromatice de roșu, ocru și griuri colorate, menite să scoată privitorul din starea de pasivitate și să îl implice direct în tumultul sărbătorii. Consider că rolul meu de artist vizual, format și inspirat de peisajul cultural unic al plaiurilor natale, este acela de a fi o punte de legătură între memoria colectivă a neamului meu și viziunea plastică personală. Fiecare lucrare este o spovedanie vizuală, o mărturisire a fascinației mele pentru metamorfoză și pentru puterea simbolului. Măștile mele privesc înapoi către privitor cu o intensitate care cere o confruntare onestă cu propriile origini. Prin această serie de picturi, îmi propun să păstrez aprinsă flacăra unei lumi care, deși pare să se stingă sub asaltul modernității, găsește întotdeauna resurse interioare de a se reinventa prin actul creator. Este o călătorie solitară dar asumată în inima tradiției, unde fiecare tușă de pensulă este un pas în plus spre înțelegerea misterului care ne leagă de forțele primordiale, un demers în care estetica se contopește cu metafizicul într-o celebrare neîntreruptă a spiritului autentic românesc.
